Aviva Romania vrea sa recruteze 300 de consilieri financiari pana la sfarsitul acestui an

Aviva Romania vrea sa recruteze 300 de consilieri financiari pana la sfarsitul acestui an pentru extinderea fortei de vanzari, cei recrutati urmand sa beneficieze de un program extins de traning, a anuntat compania.

"Toti cei recrutati vor beneficia de un program extins de training care ii va ajuta sa isi dezvolte abilitatile financiare si de management, dar si sa se testeze ca profesionisti intr-un mediu international de afaceri", a declarat directorul general al Aviva Romania, Shah Rouf.

Campania de recrutare se desfasoara la nivel national si a inceput luna trecuta. Prima etapa a campaniei s-a desfasurat in sapte mari orase ale tarii - Cluj, Timisoara, Oradea, Constanta, Bucuresti, Brasov si Iasi - cu o medie a participarii de 70 - 80 de persoane pentru fiecare oras.

In cea de-a doua etapa a campaniei, Aviva vrea sa implementeze strategii de recrutare in cinci orase pilot, urmand ca ulterior actiunea sa acopere toate regiunile tarii.

Grupul Aviva este prezent pe piata din Romania , Aviprin Aviva Asigurari de Viatava Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Privat si Aviva Investors Romania.

Companiile renunta la acordarea de indemnizatii in bani pentru masa angajatilor sau pentru vacantele acestora, preferand sa ofere tichete de masa, tichete cadou sau de vacanta, care sunt deductibile si mentin puterea de cumparare a oamenilor. Aceasta varianta le reduce cheltuielile cu beneficiile respective cu peste 60%, potrivit companiilor de consultanta in resurse umane.

"Exista o tendinta pe piata la nivelul companiilor - de a reduce cat mai mult cheltuielile si de a gasi solutii mai ieftine pentru a oferi, totusi, anumite beneficii angajatilor. Astfel, firmele acorda tichete cadou in locul primelor de Paste si de Craciun si tichete de vacanta in locul primelor pentru concediu, acestea nefiind impozitate", spune Alina Popescu, reward info serv manager pentru compania de consultanta Hay Group.

Cele mai multe firme ofereau deja tichete de masa angajatilor inainte de inceperea crizei economice, acesta fiind un beneficiu foarte raspandit pe piata, mentioneaza Alina Popescu. Totusi, au existat si companii care au inlocuit indemnizatiile in bani cu tichete de masa, pentru a-si reduce cheltuielile.

"Am incercat sa nu modificam pachetul de beneficii sau bonusurile, dar, pe de alta parte, am fost fortati sa reducem costurile. Astfel incat, daca inainte ofeream o suma de bani in loc de bonuri de masa, acum, in urma situatiei economice dificile, am trecut la bonuri de masa pentru ca beneficiem de deductibilitatea acestor costuri", explica Ioana Mironescu, manager HR pentru filiala locala a companiei de tehnologie 3M. Aceasta strategie mentine, intr-o oarecare masura, puterea de cumparare a angajatilor, esentiala pentru intretinerea consumului si iesirea treptata din criza, sunt de parere oamenii de afaceri.

"Consider ca statul nu se poate substitui zonei private si, pentru a putea relansa consumul, in contextul crizei, ar trebui ca oamenilor sa li se lase banul in buzunar", considera Dan Sucu, proprietarul Mobexpert.

Accor Services Romania, filiala locala a celei mai mari companii din domeniul tichetelor de servicii, mentioneaza ca, in ultimul timp, s-a inregistrat o crestere a numarului IMM-urilor care acorda angajatilor astfel de tichete.

"Observam o crestere a interesului fata de tichete din partea companiilor mici. Din ce in ce mai multe IMM-uri realizeaza ca tichetele de masa reprezinta o modalitate de a reduce costurile cu salariile, pastrandu-se, in acelasi timp, puterea e cumparare a salariatilor", spune Iulian Alexe, director marketing, Accor Services Romania. In prezent, un tichet de masa are valoarea de 8,48 de lei pentru fiecare zi lucratoare. Valoarea maxima deductibila pentru tichetele cadou este de 150 de lei, iar pentru cele de vacanta, de 3.600 de lei anual.

Managerii europeni fac discriminari la angajare

Rasa, orginea etnica, dizabilitatile fizice, orientarea sexuala, dar si varsta, tinuta si aspectul fizic pot constitui "puncte negre" in CV-urile angajatilor, pe batranul continent.

Asa arata ultimul eurobarometru (sondaj realizat de Uniunea Europeana), potrivit caruia mare parte dintre managerii europeni sunt "fruntasi" la discriminare.

Astfel, potrivit studiului, 63% dintre angajatorii din statele membre sunt influentati in continuare de aspectul fizic si de tinuta candidatilor, iar peste jumatate dintre ei pun mare pret pe varsta viitorului angajat. Rasa, originea etnica si dizabilitatile fizice pot constitui "probleme reale" pentru 46% dintre managerii din UE.

Mai mult, peste 20% dintre patroni discrimineaza, atunci cand vine vorba de angajare, pe criterii de gen sau orientare sexuala.

Cea mai dura concurenta: 100 de candidati pe un job la KPMG

Aproape 5.000 de candidati au aplicat pentru cele 50 de pozitii de entry-level scoase la concurs in cadrul firmei de consultanta si audit KPMG, aceasta fiind una dintre cele mai dure concurente de pe piata muncii din ultimii ani.

Numarul aplicatiilor primite este de patru ori mai mare comparativ cu anul trecut, concurenta fiind de 100 de candidati pe un job. In urma procesului de recrutare au fost angajati 50 de oameni, majoritatea proaspat absolventi.

Salariul unui angajat pe o pozitie de entry-level din cadrul unei companii din Big Four (KPMG, PricewaterhouseCoopers, Ernst and Young, Deloitte) porneste de la 600-700 de euro, potrivit informatiilor din piata. KPMG numara in prezent peste 650 de angajati in birourile din Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi, Constanta si Chisinau.

Majoritatea tinerilor bucuresteni sunt de parere ca scoala nu raspunde nevoilor pietei muncii

Majoritatea tinerilor bucuresteni (76%) sunt de parere ca scoala nu raspunde nevoilor pietei muncii, considerand inutile informatiile dobandite in cadrul procesului educational, potrivit unei cercetari sociologice realizata de o asociatie a societatii civile.

Potrivit cercetarii, perceptia legata de inutilitatea informatiilor dobandite la scoala este consolidata si de interactiunea tinerilor cu angajatorii. Astfel, mai mult de jumatate dintre tinerii intervievati au mentionat ca principala cerinta la interviuri este experienta, doar 34% dintre respondenti mentionand si conditia de a avea studii superioare.

Cercetarea mai arata ca somajul ridicat in randul tinerilor poate fi justificat si prin faptul ca 53% dintre acestia nu ar accepta un loc de munca pentru care ar fi supracalificati si subplatiti. Tinerii considera ca statul este responsabil "in foarte mare masura" (31%) sau "in mare masura" (44%) pentru incadrarea tinerilor pe piata muncii.

Cercetarea a fost realizata, in perioada 14 iunie-13 iulie, de Societatea Civila pentru Reforma Morala, pe un esantion de 1.124 de tineri din Capitala. Scopul principal al cercetarii sociologice a fost acela de a identifica asteptarile si problemele cu care se confrunta tinerii atunci cand doresc sa obtina un loc de munca.